Pensiile speciale în România: 11.928 de beneficiari în martie 2026, magistrații domină cu venituri medii de 25.542 lei

Faptele

• 11.928 de persoane beneficiau de pensii de serviciu în martie 2026, cu 30 mai multe față de luna anterioară.
• 7.878 dintre beneficiari primesc o componentă contributivă din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS).
• Magistrații (Legea 303/2022) sunt cei mai numeroși: 5.823 de beneficiari, cu o pensie medie de 25.542 lei.
• Pensia medie a magistraților include 7.544 lei din BASS și 22.439 lei de la bugetul de stat.
• Alte categorii: 1.329 de pensionari din aviația civilă (pensie medie 13.123 lei) și 692 de la Curtea de Conturi (10.554 lei).
• Guvernul a decis ca pensionarii speciali care rămân în posturi publice să sufere o diminuare de 85% a pensiei.
• Funcționarii pot rămâne în activitate până la 70 de ani cu acordul conducerii, iar transferurile din stat sunt oprite.

Creștere ușoară a numărului de pensionari speciali

În martie 2026, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu în România a ajuns la 11.928 de persoane, în creștere cu 30 față de luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 7.878 primesc o pensie contributivă din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), restul fiind acoperită integral de la bugetul de stat. Cea mai mare categorie rămâne cea a magistraților, reglementată de Legea 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Aceasta numără 5.823 de beneficiari, dintre care 2.523 cu pensie din BASS. Pensia medie de serviciu a acestora este de 25.542 de lei, din care 7.544 lei provin din sistemul contributiv și 22.439 lei de la bugetul de stat.

Alte categorii profesionale și diferențele de venituri

Pe lângă magistrați, pensii de serviciu sunt acordate și altor grupuri profesionale, fiecare cu propria bază legală. Astfel, 788 de foști membri ai corpului diplomatic și consular (Legea 216/2015) primesc o pensie medie de 7.010 lei, din care 3.061 lei de la bugetul de stat. 870 de foști funcționari publici parlamentari (Legea 215/2015) au o pensie medie de 6.225 lei, cu 3.554 lei din bugetul de stat. În aviația civilă, 1.329 de pensionari (Legea 83/2015) beneficiază de o pensie medie de 13.123 lei, din care 8.073 lei sunt suportați de la bugetul de stat. La Curtea de Conturi, 692 de persoane au o pensie medie de 10.554 lei, cu 2.596 lei din bugetul de stat. Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor (Legea 130/2015) numără 2.426 de beneficiari, cu o pensie medie de 7.249 lei, din care 4.461 lei de la bugetul de stat.

Guvernul interzice cumulul pensie-salariu pentru bugetari

În fața presiunii bugetare, Guvernul a decis să retragă celor aproximativ 15.000 de pensionari speciali privilegiul de a cumula integral pensia cu salariul. Cei care aleg să-și păstreze posturile la stat vor fi nevoiți să accepte o diminuare a pensiei militare sau de serviciu cu 85%. „Altfel, sunt liberi să plece în privat, unde nu sunt restricții”, a declarat premierul. Măsura a fost adoptată în ședința de joi, iar Guvernul obligă Parlamentul să preia documentul și să îl adopte în procedură de urgență, cu doar câteva zile înainte de dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva sa. Decizia vine pe fondul dezbaterilor privind sustenabilitatea sistemului de pensii speciale.

Funcționarii pot rămâne în activitate până la 70 de ani

În aceeași ședință, miniștrii au decis că funcționarii publici pot rămâne în activitate până la vârsta de 70 de ani, cu condiția acordului conducerii instituției. De asemenea, toate transferurile din aparatul de stat sunt oprite până la clarificarea fiecărui caz în care un post a fost blocat prin detașarea titularului. Această măsură este menită să prevină eludarea restricțiilor privind cumulul pensie-salariu și să asigure o gestionare mai strictă a resurselor umane din sectorul public.

Context și perspective: o reformă a pensiilor speciale în dezbatere

Pensiile speciale au fost mult timp un subiect controversat în România, din cauza inegalităților evidente între diferitele categorii de beneficiari și a poverii asupra bugetului de stat. Datele CNPP arată diferențe semnificative: în timp ce magistrații au o pensie medie de peste 25.000 de lei, foștii funcționari parlamentari primesc în medie 6.225 de lei, iar personalul auxiliar al instanțelor, 7.249 de lei. Decizia Guvernului de a limita cumulul pensie-salariu și de a reduce pensiile pentru cei care rămân în sistemul public reprezintă un pas important, dar rămâne de văzut dacă Parlamentul va adopta măsura în procedură de urgență. Moțiunea de cenzură iminentă adaugă un element de incertitudine politică.

Ce urmează: impactul asupra bugetului și așteptările societății

Reforma pensiilor speciale este privită ca un test pentru capacitatea Guvernului de a reduce cheltuielile bugetare și de a răspunde criticilor privind privilegiile excesive. Dacă măsura va fi adoptată, se estimează o economie semnificativă la bugetul de stat, deși detaliile financiare nu au fost încă publicate. Pe termen lung, rămâne deschisă întrebarea dacă sistemul de pensii de serviciu va fi restructurat fundamental sau doar ajustat marginal. Societatea civilă și partidele de opoziție cer o reformă mai amplă, care să elimine inechitățile și să asigure sustenabilitatea financiară.

Pe scurt

• Numărul beneficiarilor de pensii speciale a crescut la 11.928 în martie 2026, cu 30 mai mult decât în luna precedentă.
• Magistrații rămân cea mai numeroasă și mai bine plătită categorie, cu o pensie medie de 25.542 lei.
• Guvernul interzice cumulul pensie-salariu pentru bugetari, impunând o reducere de 85% a pensiei pentru cei care rămân în posturi publice.
• Parlamentul este obligat să adopte măsura în procedură de urgență, în contextul unei moțiuni de cenzură.
• Funcționarii pot rămâne în activitate până la 70 de ani, iar transferurile din stat sunt oprite temporar.
• Diferențele mari între pensiile pe categorii (de la 6.225 lei la 25.542 lei) subliniază inegalitățile sistemului.