Tech

Judecătorul CSM Alin Ene refuză să voteze la referendumul lui Nicușor Dan: „Este neconstituțional”

Magistratul critică inițiativa prezidențială, invocând separația puterilor și lipsa de temei legal, în timp ce sistemul judiciar se confruntă cu o criză de personal și prescripții masive.

5 min
Judecătorul CSM Alin Ene refuză să voteze la referendumul lui Nicușor Dan: „Este neconstituțional”
Magistratul critică inițiativa prezidențială, invocând separația puterilor și lipsa de temei legal, în timp ce sistemul Credit · Mediafax

Faptele

  • Alin Ene, judecător la CSM, a declarat că nu va vota la referendumul inițiat de președintele Nicușor Dan.
  • Ene consideră referendumul neconstituțional și nelegal, invocând încălcarea principiului separației puterilor.
  • Judecătorul subliniază că prescripțiile masive se datorează nemodificării legii de către politicieni, după decizia CCR.
  • La Judecătoria Strehaia, un singur judecător gestionează aproximativ 2.000 de dosare, acoperind toate materiile.
  • Tăierea diurnelor de către președintele interimar Ilie Bolojan a descurajat delegările, afectând instanțele cu personal insuficient.
  • Ene afirmă că justiția este mai independentă atunci când președintele României nu numește președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Refuzul de a participa la un scrutin considerat ilegitim

Judecătorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Alin Ene, a anunțat că nu va participa la referendumul convocat de președintele Nicușor Dan, pe care îl califică drept „neconstituțional” și „nelegal”. Invitat în emisiunea OFF The Record, difuzată vineri, 1 mai, pe Mediafax, Ene a declarat: „Cu siguranță, nu votez la referendumul președintelui. Nu știu dacă îl mai face.” Magistratul a adăugat că nu crede că mulți colegi vor vota, reiterând că inițiativa nu are „niciun temei legal ori constituțional”. El a invocat principiul separației puterilor în stat, sugerând că referendumul încalcă această separare. „Miroase tot neconstituțional, oricum i-ar spune”, a afirmat Ene, exprimând senzația că și alții au început să înțeleagă caracterul neconstituțional al demersului.

Prescripțiile, o consecință a inacțiunii politice

În ceea ce privește valul de prescripții din sistemul judiciar, Alin Ene a indicat că responsabilitatea principală revine clasei politice. „Problema cu prescripția a plecat de la nemodificarea legii, de la acea decizie CCR. Politicul n-a modificat legea la timp”, a explicat el. Judecătorul a subliniat că, deși prescripția intervine în diverse cauze, „principal la vină pentru fluxul de prescripții din ultima perioadă, este acolo, la nemodificarea legislativă”. Ene a respins ideea că magistrații ar fi de vină, reamintind că „nu facem noi legile, dar judecăm pe ceea ce scrie în lege”. El a făcut apel la celeritate în cercetarea faptelor de corupție, pentru a evita prescrierea acestora.

Criza de personal: un judecător la Strehaia, 2.000 de dosare

Un exemplu dramatic al subfinanțării justiției este situația de la Judecătoria Strehaia, unde un singur judecător gestionează aproximativ 2.000 de dosare. „Nu știu cum mai rezistă colega de la Strehaia, care a rămas singură în instanță”, a spus Ene, adăugând că aceasta „judecă civil, penal, măsuri, orice. Ea deschide instanța, ea închide instanța.” Judecătorul a criticat decizia președintelui interimar Ilie Bolojan de a tăia diurnele pentru magistrații delegați, măsură care a descurajat sprijinirea instanțelor cu personal insuficient. „Diurnele astea erau modalitatea prin care noi ajutam instanțele acestea goale să-și desfășoară activitatea”, a explicat Ene, menționând că diurna era de 2% pe zi. După eliminarea acesteia la începutul anului, „oamenii au fost reticenți să mai meargă”.

Volumul de muncă, de patru ori peste media europeană

Alin Ene a atras atenția asupra încărcăturii enorme de dosare, de „patru ori mai mare decât media europeană”. El a subliniat că un astfel de volum face „firesc să apară și erori” și ca magistrații să „clacheze” uneori. Pentru a face față, CSM efectuează controale psihologice periodice, la intervale de 3-5 ani, conform legilor din 2022. Testările sunt realizate de psihologii din cadrul curților de apel și al Înaltei Curți, având rolul de a sprijini judecătorii și procurorii. „Avem un volum enorm de muncă și este absolut firesc ca acesta să te copleșească uneori”, a explicat Ene, adăugând că verificările au scopul de a identifica problemele și de a interveni.

Competența investigării magistraților și spectacolul mediatic

Referitor la structura de investigare a magistraților, Ene a susținut că „competența pe investigarea magistraților este bine acolo unde este”, dar a recunoscut că eficiența este afectată de lipsa de personal. „Poate o structură din cinci are doar doi procurori. Ok, nu pot să facă dosare la nivelul a cinci procurori. Dar să facă la nivelul a 2”, a spus el, indicând că „cheia este la secția de procurori”. Judecătorul a criticat și influența reportajelor de tip Recorder, care, în opinia sa, „a dus o înclinație către spectacol în interiorul sistemului”. El a avertizat împotriva confundării transparenței cu „exhibiționismul”, menționând că unii au perceput această perioadă ca pe „un cec în alb” pentru a spune și face orice. Ene a dat exemplul cazului Panioglu, în care CSM a luat măsuri.

Corupția sistemică, o acuzație nefondată

În ciuda discuțiilor despre corupția din justiție, Alin Ene a negat existența unei corupții sistemice. „Nu spun că nu pot exista cazuri, dar asta nu înseamnă că avem o corupție sistemică. Acum, pădure fără uscături nu există”, a declarat el. El a subliniat că, în 15 ani de carieră, nu i s-a oferit niciodată mită. Ene a făcut apel la responsabilitate în declarații, respingând generalizările de tipul „numai cine nu vrea nu-i șpagă”. El a îndemnat ca, atunci când se știe ceva, să se sesizeze organele competente, amintind că nedenunțarea infracțiunilor este ea însăși o infracțiune.

Autoguvernarea justiției, un pas înainte

În încheiere, Alin Ene a pledat pentru o justiție independentă, autoguvernată. „Justiția este mai independentă când președintele României nu mai numește președintele Înaltei Curți. Justiția se autoguvernează. Așa este firesc”, a afirmat el. Această poziție reflectă o viziune în care sistemul judiciar își gestionează propriile numiri, fără intervenția puterii executive. Declarațiile lui Ene vin pe fondul unei dezbateri aprinse privind reforma justiției și relația dintre puterile statului, în contextul în care președintele Nicușor Dan își menține inițiativa referendumului, iar CSM își afirmă rolul de garant al independenței magistraților.

Pe scurt

  • Alin Ene, judecător CSM, refuză să voteze la referendumul lui Nicușor Dan, considerându-l neconstituțional și nelegal.
  • Prescripțiile masive sunt atribuite inacțiunii politice de a modifica legea după decizia CCR, nu magistraților.
  • La Judecătoria Strehaia, un singur judecător gestionează circa 2.000 de dosare, ilustrând criza de personal din justiție.
  • Tăierea diurnelor de către Ilie Bolojan a redus delegările, agravând situația instanțelor cu personal insuficient.
  • Volumul de muncă al magistraților este de patru ori mai mare decât media europeană, generând erori și risc de epuizare.
  • CSM efectuează controale psihologice periodice pentru a sprijini magistrații, dar resursele sunt limitate.
  • Ene neagă corupția sistemică în justiție, dar recunoaște că pot exista cazuri izolate.
  • Justiția ar fi mai independentă dacă președintele nu ar numi șeful Înaltei Curți, susține Ene.
Mai multe