Mihai Neșu, fostul fotbalist paralizat, își pierde și tatăl: „Nu s-a sinucis”

Faptele

• Mihai Neșu a rămas paralizat pe 10 mai 2011, după o ciocnire cu coechipierul Alje Schut la antrenamentul echipei FC Utrecht.
• Mircea Nesu, tatăl său, a murit pe 12 octombrie 2020, la Spitalul Municipal „Gavril Curteanu” din Oradea, la vârsta de 74 de ani.
• Monica Nesu, mama fotbalistului, a decedat în primăvara anului 2020, răpusă de cancer.
• Mihai Neșu a renunțat la scaunul cu rotile și pozează în calendarul steliștilor, strângând sute de aprecieri pe Facebook.
• Fostul fotbalist construiește Centrul de recuperare Sf. Nectarie la Oradea, pentru copii cu dizabilități neuromotorii, necesitând 3 milioane de euro.
• Michael Zullo, fost coechipier, a declarat că Neșu l-a ajutat să aprecieze viața și că accidentul i-a oferit o nouă perspectivă.

O nouă lovitură pentru Mihai Neșu: tatăl său a murit la spital

Luni dimineață, pe pagina de Facebook a fundației sale, Mihai Neșu a făcut un anunț cutremurător: „Azi-noapte a murit și tata”. Mircea Nesu, fost mare arbitru al României, în vârstă de 74 de ani, a decedat la Spitalul Municipal „Gavril Curteanu” din Oradea, după o săptămână petrecută la terapie intensivă. Neșu a ținut să precizeze că tatăl său nu s-a sinucis, contrar unor informații apărute în presă. „Nu s-a sinucis așa cum s-a anunțat. S-a stins după o săptămână la terapie intensivă, chinuit fiind de insuficiență cardiacă, respiratorie și renală”, a scris el. Cazul a fost notificat și Poliției Bihor, care a deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă a decesului, urmând ca necropsia să ofere răspunsuri. Surse medicale au declarat că Mircea Nesu fusese internat pe 12 octombrie în stare gravă, după ce ingerase o cantitate mare de medicamente, pe fondul unei depresii severe. Depresia fusese provocată de decesul soției, de boala incurabilă de care suferea și de situația fiului său, imobilizat în cărucior.

Accidentul care i-a schimbat viața: 10 mai 2011

Pe 10 mai 2011, în timpul unui antrenament al echipei FC Utrecht, Mihai Neșu s-a ciocnit cu coechipierul său Alje Schut. Ceea ce părea o întâmplare inofensivă s-a dovedit a fi o fractură de vertebră cervicală care l-a paralizat de la gât în jos. Michael Zullo, fundașul australian care era atunci coleg cu Neșu, a rememorat scenele pentru Fox Football: „A căzut și a început să tremure. Noi credeam că glumește, dar spunea: «Nu mai pot să mă ridic». Nu realizam atunci cât de gravă era accidentarea”. Zullo a adăugat că Neșu, deși știa că urma să fie transferat la finalul sezonului, l-a ajutat în permanență, dovedindu-se un om și un jucător excepțional. Accidentul a marcat un punct de ruptură în viața fostului internațional român, care avea atunci 28 de ani și opt selecții la naționala de seniori. Din acel moment, existența sa a depins de un cărucior cu rotile.

După șapte ani de suferință, un pas înainte: renunțarea la scaunul cu rotile

La șapte ani de la accident, Mihai Neșu a făcut un progres remarcabil: a renunțat la scaunul cu rotile. O fotografie postată pe pagina de Facebook „Uniți pentru Mihai” îl arată în picioare, fără ajutor, și a strâns sute de aprecieri din partea susținătorilor. Fostul fotbalist a acceptat să apară și în calendarul steliștilor, un gest care subliniază revenirea sa în viața publică. În ciuda dramei prin care a trecut, Neșu spune că este fericit: „Sunt fericit, foarte fericit. Toate întâmplările din viața mea au avut rostul lor, dar în special ultimii 4,5 ani, practic după primii ani după accident, viața mea s-a schimbat în bine”. El a povestit cum credința l-a ajutat să depășească momentele grele: „Când simțeam că nu mai pot, Dumnezeu mă aducea pe un drum pe care iar îmi creștea speranța și nădejdea”.

Pierderi grele: mama, tatăl și despărțirea de soție

După accident, viața lui Mihai Neșu a fost marcată de o serie de drame. Soția sa a divorțat la câteva luni după accident, iar în primăvara anului 2020, mama sa, Monica Nesu, a decedat din cauza cancerului. Tatăl său, afectat profund de aceste pierderi, a intrat într-o depresie severă. Cu două săptămâni înainte de moartea tatălui, Neșu declara într-un interviu pentru Liga Profesionistă de Fotbal: „Tata e într-o mare depresie... După ce a murit mama, i-a fost și mai greu, tot mai greu. Dar îl ajut, îl fac eu să treacă peste asta”. Din păcate, eforturile sale nu au fost suficiente, iar Mircea Nesu a murit la spital. Neșu a rămas acum doar cu sora sa. Revenit în țară după ce medicii din Olanda și Statele Unite nu l-au mai putut ajuta, el face parte din echipa tehnică a clubului Universitatea Cluj, unde antrenor principal este prietenul său George Ogararu.

Un proiect de suflet: centrul de recuperare pentru copii

În ciuda greutăților, Mihai Neșu și-a găsit un scop: construirea Centrului de recuperare Sf. Nectarie la Oradea, destinat copiilor cu dizabilități neuromotorii. Proiectul necesită fonduri de 3 milioane de euro, iar Neșu a lansat o campanie de strângere de fonduri prin SMS: oricine poate dona 2 euro trimițând mesajul „CRED” la 8844. Într-un interviu video, el a explicat că își dorește ca centrul să fie un „resort” care să includă și copiii între 14 și 18 ani, pentru a nu fi lăsați pe dinafară. „Vrem un resort, să nu lăsăm pe dinafară copiii între 14 și 18 ani”, a spus el. Centrul nu este doar o inițiativă socială, ci și o formă de vindecare personală. Așa cum a mărturisit Neșu, ajutându-i pe alții, el își găsește liniștea și recunoștința. Interacțiunea cu copiii și familiile pe care le sprijină, conștientizarea progresului, oricât de mic, și bucuria de a fi de ajutor sunt ancorele sale în viață.

O lecție de viață: de la luptă la acceptare

Psihologic, trauma suferită de Mihai Neșu a reprezentat o ruptură în continuitatea vieții sale. Primele etape au fost dominate de șoc, negare și furie, dar, în timp, el a reușit să treacă de la rezistență la acceptare. Acceptarea nu a însemnat resemnare, ci o reconciliere cu realitatea, un punct de plecare pentru reconstrucție. „Când ești liniștit sufletește, toate merg bine”, a spus Neșu. Întoarcerea către spiritualitate și credință l-a ajutat să găsească un sens dincolo de pierdere. El a subliniat că toate întâmplările din viața sa au avut un rost, iar ultimii ani, deși grei, l-au transformat în bine. Fostul coechipier Michael Zullo a declarat că Neșu i-a oferit o nouă perspectivă asupra vieții: „M-a ajutat să apreciez lucrurile pe care le am, să mă bucur de moment și să nu privesc prea departe spre viitor”. O lecție pe care Neșu o transmite acum prin exemplul său.

Pe scurt

• Mihai Neșu, paralizat din 2011, a renunțat la scaunul cu rotile și a acceptat să apară în calendarul steliștilor.
• Tatăl său, Mircea Nesu, a murit la 74 de ani, după o săptămână la terapie intensivă, în urma unei intoxicații medicamentoase; Neșu neagă sinuciderea.
• Mama fotbalistului a decedat în primăvara anului 2020, iar soția sa a divorțat la scurt timp după accident.
• Neșu construiește un centru de recuperare pentru copii cu dizabilități neuromotorii la Oradea, necesitând 3 milioane de euro.
• Fostul internațional român a găsit alinare în credință și în ajutorarea celorlalți, declarându-se fericit în ciuda dramei.
• Accidentul din 2011, o ciocnire aparent inofensivă la antrenament, l-a lăsat paralizat și i-a schimbat complet viața.