NATO se confruntă cu fisuri în apărare pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al tensiunilor cu Rusia

Faptele

• SUA au consumat jumătate din stocul de rachete Patriot în războiul cu Iranul.
• Franța a avertizat că stocurile de rachete Aster și Mica s-au epuizat în primele două săptămâni de conflict.
• Rusia produce 6.000-7.000 de drone de atac lunar, ceea ce ar epuiza apărarea aeriană NATO în câteva săptămâni.
• NATO ia în considerare renunțarea la summiturile anuale din cauza criticilor președintelui american Donald Trump.
• Exercițiul Cold Response 26 din Norvegia (9-19 martie) a implicat 14 țări aliate și s-a concentrat pe războiul submarin.
• Generalul-maior Lars Lervik a declarat că Rusia modernizează forțele arctice cu noi sisteme subacvatice și drone.
• Aderarea Suediei și Finlandei la NATO a schimbat parametrii strategici în nordul Europei.

Lacunele de muniție ale NATO, evidențiate de conflictul din Iran

Războiul dintre SUA-Israel și Iran a scos la iveală fisuri serioase în sistemul de apărare al NATO, de la lipsa muniției până la investițiile insuficiente în forțele navale. Statele Unite au consumat aproximativ jumătate din stocul total de rachete critice de apărare aeriană Patriot, în timp ce oficialii francezi au avertizat că stocurile de rachete Aster și Mica se epuizau încă din primele două săptămâni de război. Firmele din domeniul apărării, precum Rheinmetall și MBDA, au semnalat o creștere a cererii și o iminentă penurie. Justin Bronk, cercetător principal la Royal United Services Institute, a declarat că aliații NATO ar rămâne fără rachete de apărare aeriană de mare valoare în câteva săptămâni, având în vedere că Moscova produce 6.000 până la 7.000 de drone de atac cu sens unic pe lună. Bronk a subliniat necesitatea urgentă de interceptori aer-aer mai accesibili și a sugerat alternative mai ieftine la sistemul Patriot, cum ar fi racheta ghidată cu laser AGR-20, precum și dezvoltarea de sisteme de apărare pasivă, inclusiv adăposturi fortificate din beton pentru avioane. Deficitul de muniție al Alianței va fi unul dintre subiectele principale ale summitului liderilor NATO din iulie, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune.

Capacitatea Iranului de a susține atacurile și lecțiile pentru NATO

Capacitatea Iranului de a continua să lovească statele vecine din Golf cu peste 5.000 de atacuri cu rachete și drone, în ciuda campaniei aeriene a SUA, arată limitele clare ale așteptării că poți bombarda o țară până la supunere cu avioane convenționale, a spus Pieter Wezeman, cercetător senior la Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm. Ca răspuns, NATO trebuie să-și regândească strategia privind supremația aeriană și să caute soluții creative pentru a descuraja Rusia, cum ar fi accelerarea investițiilor în arme de lovitură de precizie cu rază lungă de acțiune, capabile să vizeze producția de drone a Moscovei și obiectivele militare situate în adâncul țării, a afirmat Bronk. Războiul din Iran a stârnit deja noi discuții în cadrul NATO cu privire la necesitatea unor capacități sporite de lovire în adâncime, au afirmat doi diplomați ai alianței, pe măsură ce discuțiile privind următorul ciclu de planificare a apărării pe patru ani al organizației încep anul acesta.

Tensiunile cu Donald Trump amenință coeziunea politică a NATO

Alianța Nord-Atlantică ia în calcul să renunțe la obiceiul de a organiza summituri anuale, informație confirmată de mai multe surse oficiale pentru publicația Reuters. Unul dintre motive ar fi chiar președintele american Donald Trump, care, în ultimele luni, i-a criticat constant pe aliați. Un diplomat de rang înalt al NATO a avertizat că, dacă SUA își vor îndrepta în continuare atenția către Indo-Pacific, „vor fi retrase resurse substanțiale” din Europa. „Avem prea puține dintre aceste resurse”, a adăugat el, subliniind vulnerabilitatea Alianței în fața unei posibile reorientări strategice americane. Oficialii militari europeni au avertizat că Moscova ar putea fi în măsură să atace un membru al Alianței până în 2029, ceea ce subliniază nevoia urgentă de pregătire pentru luptă și de coeziune politică în cadrul NATO.

Exercițiile Cold Response 26 readuc Arctica în prim-planul securității globale

Exercițiile NATO Cold Response 26, desfășurate în Norvegia între 9 și 19 martie, au readus Arctica în prim-planul preocupărilor de securitate globală. Scenariile simulate au vizat operațiuni integrate în condiții extreme, cu accent pe mobilitate rapidă și interoperabilitate între forțele aliate din 14 țări. Viceamiralul Rune Andersen, comandantul exercițiului, a evaluat pozitiv stadiul intermediar al antrenamentelor, indicând că obiectivele stabilite sunt, în mare parte, atinse în parametrii planificați. O componentă esențială a fost reprezentată de operațiunile maritime, în special războiul submarin și securizarea rutelor de aprovizionare. Colonelul Hans Martin Steiro, din cadrul Forțelor Aeriene Norvegiene, a oferit cea mai dură evaluare, afirmând: „Trebuie să fim pregătiți pentru război”. Exercițiul a avut loc după avertismente repetate privind consolidarea prezenței militare a Rusiei în regiune.

Rusia își modernizează forțele arctice, iar NATO răspunde prin integrarea Suediei și Finlandei

Generalul-maior Lars Lervik, șeful Armatei norvegiene, a declarat că Moscova continuă să investească în modernizarea forțelor sale arctice, introducând „noi sisteme subacvatice” și intensificând utilizarea dronelor. Evaluările militare indică o evoluție constantă a capabilităților Rusiei în zonă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a atras atenția asupra importanței strategice a regiunii și asupra necesității unei implicări mai active a Alianței. El a declarat în februarie că „Arctica și Extremul Nord capătă o importanță din ce în ce mai mare pentru securitatea noastră colectivă”. Autoritățile norvegiene subliniază că echilibrul de securitate din regiune a fost profund modificat în urma extinderii NATO. Integrarea Suediei și Finlandei în Alianță a schimbat parametrii strategici și a crescut capacitatea de reacție colectivă în nordul Europei, declanșând „o schimbare de mentalitate” în ceea ce privește pregătirea regională, potrivit secretarului de stat norvegian pentru apărare, Andreas Flåm.

Provocările viitoare: summitul din iulie și planificarea apărării pe patru ani

Deficitul de muniție al NATO va fi unul dintre subiectele principale ale summitului liderilor NATO din iulie, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune. În același timp, discuțiile privind următorul ciclu de planificare a apărării pe patru ani al organizației încep anul acesta, iar războiul din Iran a stârnit deja noi discuții cu privire la necesitatea unor capacități sporite de lovire în adâncime. Oficialii militari europeni au avertizat că Moscova ar putea fi în măsură să atace un membru al Alianței până în 2029, ceea ce face ca pregătirea pentru luptă și coeziunea politică să fie priorități urgente. În acest context, NATO trebuie să își regândească strategia privind supremația aeriană și să caute soluții creative pentru a descuraja Rusia. Exercițiile Cold Response 26 au demonstrat că aliații își adaptează strategia militară la noile realități din Arctica, o regiune care capătă o importanță strategică tot mai mare în competiția globală. Cu toate acestea, rămân întrebări deschise cu privire la capacitatea Alianței de a face față simultan amenințărilor din Orientul Mijlociu, Europa de Est și Arctica.

Pe scurt

• Războiul din Iran a dezvăluit vulnerabilități critice în stocurile de muniție ale NATO, în special rachete de apărare aeriană.
• Rusia produce lunar mii de drone, ceea ce ar putea copleși apărarea aeriană a Alianței în câteva săptămâni.
• Tensiunile cu Donald Trump amenință coeziunea politică și ar putea duce la renunțarea summiturilor anuale NATO.
• Exercițiile Cold Response 26 subliniază importanța strategică crescândă a Arcticii și pregătirea pentru un conflict cu Rusia.
• Aderarea Suediei și Finlandei la NATO a modificat profund echilibrul de securitate în nordul Europei.
• NATO trebuie să investească în arme de lovitură de precizie cu rază lungă și să dezvolte soluții creative de apărare pentru a descuraja Rusia.