Parajdul, lovit de închiderea minei de sare: 135 de firme falimentate, șomajul s-a dublat
La un an de la închiderea definitivă a salinei, localitatea harghiteană se confruntă cu o criză economică profundă, iar redresarea depinde de noi investiții în turismul balnear.

ROMANIA —
Faptele
- Salina de la Parajd s-a închis definitiv în aprilie 2025, după o nouă infiltrație.
- 135 de firme și-au încetat activitatea în județul Harghita în 2025, dintre care 8 în Parajd și 6 în Corund.
- Șomajul în Parajd s-a dublat față de acum doi ani și este cu 48% mai mare decât anul trecut.
- Populația localității este de aproximativ 3.600 de locuitori.
- Două mari afaceri artizanale – maturatorul de cașcaval Hochland și uscătoria de șuncă Farmer Hús-Hentes – au fost închise.
- Jánó Edit, șefa AJOFM Harghita, a declarat că numărul real al șomerilor este mai mare, deoarece mulți întreprinzători nu beneficiază de ajutor de șomaj.
- László Endre, președintele Clusterului de Turism din Ținutul Secuiesc, a atras atenția că datele statistice nu reflectă întreaga pierdere, deoarece pensiunile sub 5 camere nu raportează.
Un an de la închiderea salinei: de la șoc la criză cronică
La 30 aprilie 2026 se împlinește un an de când salina de la Parajd a fost închisă din nou, de această dată definitiv, după o nouă infiltrație de apă. Spre deosebire de precedentele opriri temporare, aceasta nu a mai fost urmată de redeschidere. Pentru localitatea care trăia aproape exclusiv din turismul generat de mină, a început o nouă eră – marcată de falimente în lanț, concedieri și o incertitudine care paralizează orice inițiativă pe termen scurt. Comunitatea, de aproximativ 3.600 de suflete, a ieșit treptat din șocul inițial și a început să-și reorganizeze turismul, însă realitatea rămâne dură: numărul vizitatorilor a scăzut dramatic, iar afacerile locale se prăbușesc una după alta.
135 de firme falimentate în județ, 8 doar în Parajd
Potrivit celui mai recent raport al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Harghita, 135 de firme și-au încetat activitatea în județ anul trecut. Dintre acestea, opt erau situate în Parajd – restaurante, pizzerii, pensiuni, magazine și o cofetărie. Alte șase unități au fost închise în localitatea vecină Corund, inclusiv un bar, două măcelării și o fabrică de procesare a fructelor. István Róbert, șeful instituției, a subliniat că datele nu sunt complete, deoarece vizează doar unitățile care au desfășurat și activități de alimentație publică, nu și casele de vacanță sau pensiunile unde nu se servea mâncare. „Am pierdut două afaceri emblematice: maturatorul de cașcaval al companiei Hochland și uscătoria de șuncă a Farmer Hús-Hentes Kft., care produceau produse premium în incinta minei”, a declarat acesta.
Șomajul s-a dublat, dar cifrele oficiale nu spun totul
Datele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Harghita arată că șomajul în Parajd s-a dublat față de acum doi ani și este cu 48% mai mare decât anul trecut. În termeni absoluți, creșterea nu este spectaculoasă, dar Jánó Edit, șefa agenției, atrage atenția că mulți foști întreprinzători – familii sau persoane fizice autorizate care și-au lichidat afacerile – nu apar în statistici, deoarece nu au plătit contribuții pentru șomaj și, prin urmare, nu sunt eligibili pentru ajutor. „Foarte rar își plătesc această asigurare”, a explicat Jánó Edit, sugerând că amploarea reală a crizei este mult mai mare decât cea reflectată de cifrele oficiale.
Turismul, sub semnul întrebării: lipsa datelor maschează prăbușirea
Nici statisticile din turism nu oferă o imagine completă. László Endre, președintele Clusterului de Turism din Ținutul Secuiesc, a subliniat că doar unitățile de cazare cu peste cinci camere sunt obligate să raporteze datele de trafic. În Parajd însă, ponderea pensiunilor mici – sub cinci camere – era foarte mare, ceea ce înseamnă că prăbușirea reală a numărului de vizitatori este mascată de lipsa raportărilor. Pe termen mediu, singura speranță pentru relansarea turismului local este valorificarea apelor termale sărate, iar pe termen lung – construirea unui nou centru de tratament similar fostei baze de tratament. Fără un astfel de magnet turistic, localitatea riscă să rămână o simplă destinație de tranzit.
Pierderi colaterale: de la brânzeturi premium la șuncă prosciutto
Închiderea salinei a afectat nu doar turismul, ci și afaceri conexe de înaltă calitate. Compania Hochland opera în mină un maturator de cașcaval, de unde ieșeau produse premium. Tot acolo, Farmer Hús-Hentes Kft. își usca șuncile prosciutto. Ambele unități au fost închise, iar István Róbert le-a catalogat drept „pierderi mari” pentru economia locală. Comparativ, în întregul Ținut al Felcsíkului – o microregiune mai mare – au falimentat doar trei firme anul trecut, ceea ce arată cât de concentrată a fost lovitura asupra Parajdului și a împrejurimilor sale.
Ce urmează: între ape termale și un nou centru de tratament
Pe termen scurt, autoritățile locale și agenții economici încearcă să reorienteze turismul către băile cu apă sărată termală, singurul atu natural care a mai rămas după închiderea minei. Însă, fără o infrastructură modernă de tratament, această ofertă rămâne modestă. Pe termen lung, proiectul unui nou centru de tratament – similar fostei baze de la salină – ar putea reda Parajdului statutul de destinație balneară de top. Până atunci însă, localitatea traversează o perioadă de ajustare dureroasă, iar întreprinzătorii privesc cu scepticism orice plan de redresare care nu este însoțit de investiții concrete.
O comunitate în căutarea unui nou model economic
Parajdul ilustrează fragilitatea economiilor locale dependente de o singură resursă. Salina a fost mai mult decât o mină – a fost motorul turismului, al serviciilor și al meșteșugurilor alimentare. Dispariția ei bruscă a lăsat un gol pe care nici apele termale, nici peisajele nu îl pot umple de la sine. Redresarea va necesita nu doar investiții, ci și o reconversie economică profundă, poate chiar o redefinire a identității locale. Până atunci, cifrele șomajului și listele de falimente continuă să crească, iar fiecare afacere închisă înseamnă o familie care își pierde sursa de venit. Parajdul nu caută doar o soluție turistică – caută un nou motiv de a exista pe harta economică a României.
Pe scurt
- Salina de la Parajd, închisă definitiv în aprilie 2025, a declanșat o criză economică locală fără precedent.
- 135 de firme au falimentat în județul Harghita în 2025, dintre care 8 în Parajd și 6 în Corund.
- Șomajul oficial s-a dublat față de acum doi ani, dar cifra reală este mult mai mare din cauza neînregistrării foștilor întreprinzători.
- Două afaceri artizanale de prestigiu – maturatorul Hochland și uscătoria Farmer Hús-Hentes – au fost închise odată cu mina.
- Datele statistice subestimează prăbușirea turismului, deoarece pensiunile mici nu raportează oficial.
- Redresarea pe termen lung depinde de un nou centru de tratament cu ape termale sărate, similar fostei baze de la salină.






ANM: Patru săptămâni cu temperaturi peste normă, dar ploi sub medie la începutul lui mai
Oțelul Galați își joacă șansa de a egala FC Botoșani în play-out, primind vizita deja retrogradatei Metaloglobus

Corvinul Hunedoara promovează matematic în Superliga după egalul cu Sepsi
