România pierde 458,7 milioane de euro din PNRR din cauza reformelor întârziate sau făcute prost

Faptele

• România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 a PNRR.
• Suma recuperată este de 350,7 milioane de euro din fondurile suspendate inițial.
• Cele mai mari pierderi sunt de 180 milioane euro pentru companiile de stat din energie.
• Pentru pensii speciale, România recuperează 166 milioane din 231 milioane suspendate.
• Cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023.
• Comisia Europeană a decis suspendarea parțială în mai 2025.
• Patru jaloane nu au fost rezolvate corespunzător: companii de stat din energie și transporturi, pensii speciale și AMEPIP.

O pierdere grea pentru bugetul României

România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat vineri ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Decizia Comisiei Europene, comunicată joi seară, lovește în reforme întârziate sau executate defectuos în anii trecuți. Ministrul a subliniat că, în urma eforturilor de corectare, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din suma inițial suspendată. În total, din această cerere de plată, țara noastră va primi cu 108 milioane de euro mai puțin decât ar fi putut obține dacă toate jaloanele ar fi fost îndeplinite corespunzător.

Cele patru jaloane problematice

Comisia Europeană a identificat patru jaloane majore care nu au fost rezolvate satisfăcător. Cel mai mare eșec este în sectorul companiilor de stat din energie – Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele – unde România pierde 180 de milioane de euro și recuperează doar 48 de milioane. Problemele semnalate includ numiri politice în consiliile de administrație, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete și lipsa unor indicatori de performanță. În transporturi, pentru CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, pierderea este de 15,4 milioane de euro, cu o recuperare de 4,5 milioane. „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat”, a declarat ministrul Pîslaru.

Victorie parțială pe pensii speciale și AMEPIP

Un succes notabil a fost înregistrat pe tema pensiilor speciale, unde România recuperează 166 de milioane de euro din cele 231 de milioane suspendate. Dosarul a suferit șase amânări la Curtea Constituțională, iar implicarea directă a premierului Ilie Bolojan a fost decisivă pentru adoptarea Legii nr. 24/2026, care a convins Comisia. Al doilea dosar important este cel al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și guvernanța companiilor de stat. Aici s-au recuperat 132 de milioane de euro, cu o contribuție esențială a viceprim-ministrului Oana Gheorghiu. „Acolo unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente”, a explicat Pîslaru.

Reacții politice și acuzații reciproce

Social-democratul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat vineri seară că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat”. El a evitat să arate cu degetul spre partide, dar a spus că „multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide”. Negrescu a criticat actualul guvern condus de Ilie Bolojan, susținând că „încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine”. El a adăugat că „reformele nu se fac sub presiune și nu se improvizează”. Din PNL, Siegfried Mureșan a replicat, atribuind meritul pentru suma deblocată de circa 350 de milioane de euro premierului Bolojan și criticând fostul premier PSD Marcel Ciolacu.

Contextul și cronologia deciziei

Cererea de plată nr. 3 a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023, iar reformele incluse trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, oferind o perioadă de corectare. România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Ministrul Pîslaru a subliniat că pierderile sunt rezultatul „fiecărui politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile”. El a avertizat că riscul este mult mai mare: dacă întârzierile continuă, România poate pierde miliarde de euro din întregul mecanism.

Ce urmează pentru PNRR-ul României

Victor Negrescu a atras atenția că „această pierdere vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici”. El a cerut o schimbare de abordare, subliniind că „există soluții pentru a salva restul fondurilor dacă există dialog”. Ministrul Pîslaru a anunțat că România va continua să lucreze cu Comisia Europeană pentru a îmbunătăți implementarea reformelor. În paralel, PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, ceea ce complică și mai mult peisajul politic. „Un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”, a concluzionat Negrescu, referindu-se la PNRR.

Pe scurt

• România pierde 458,7 milioane de euro din PNRR din cauza reformelor întârziate sau incomplete, în special în companiile de stat.
• Suma recuperată de 350,7 milioane de euro arată că unele corecții au fost posibile, dar nu suficiente.
• Cele mai mari pierderi sunt în sectorul energetic (180 milioane euro) și transporturi (15,4 milioane euro), din cauza numirilor politice.
• Pensiile speciale și AMEPIP au fost salvate parțial datorită intervenției premierului Bolojan și a vicepremierului Gheorghiu.
• Decizia Comisiei Europene vine după o perioadă de corectare de șase luni, iar riscul de pierderi suplimentare rămâne ridicat.
• Reacțiile politice aruncă vina reciproc între PSD și PNL, în timp ce o moțiune de cenzură amenință stabilitatea guvernului.