7 din 10 români ar vota unirea cu Republica Moldova, arată un sondaj INSCOP

Faptele

• 71,9% dintre români ar vota „DA” la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova.
• 21,4% dintre români s-ar pronunța împotrivă.
• 67,6% consideră unirea o datorie istorică.
• Doar 8,4% cred că unirea se poate produce în următorii 3 ani.
• Premierul moldovean Alexandru Munteanu prioritizează integrarea europeană.
• Sondajul a fost realizat între 14-21 aprilie 2026 pe 1.100 de persoane.
• 70,6% consideră locuitorii Republicii Moldova ca fiind români.

Sprijin masiv pentru unire, dar cu rezerve privind termenii

Un procent covârșitor de 7 din 10 români și-ar exprima votul favorabil în cazul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova. Un sondaj recent, realizat de INSCOP Research, indică faptul că 71,9% dintre respondenți ar vota „DA”, în timp ce doar 21,4% s-ar opune. Această susținere, deși puternică, este temperată de o percepție realistă asupra fezabilității politice pe termen scurt. Datele, colectate în perioada 14-21 aprilie 2026 pe un eșantion de 1.100 de persoane, arată că doar 8,4% dintre români cred că unirea s-ar putea realiza în următorii trei ani. Un procent de 13,3% anticipează realizarea în cinci ani, iar 29,3% în zece ani sau mai mult. În contrast, o majoritate de 34,7% consideră că unirea nu se va întâmpla niciodată, subliniind o discrepanță între dorința emoțională și așteptările pragmatice. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, interpretează aceste rezultate ca pe o transformare a ideii de unire dintr-o nostalgie istorică într-un „reper identitar larg acceptat”. Relația cu Republica Moldova este acum percepută mai degrabă ca una între comunități ale aceluiași spațiu cultural și istoric, depășind considerentele strict diplomatice sau geopolitice.

Unirea, văzută ca datorie istorică și soluție strategică

Dincolo de aspectele pragmatice, unirea cu Republica Moldova este considerată de 67,6% dintre români o datorie istorică. Doar 26,4% resping această perspectivă. Această convingere este mai pronunțată în rândul votanților PSD și PNL, precum și al persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani. În plus, argumentele în favoarea unirii încep să includă tot mai mult dimensiuni de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai este văzută doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă ar putea crește relevanța politică a subiectului în anii următori. De asemenea, 70,6% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că locuitorii Republicii Moldova sunt români, „de o limbă și de un neam”, separați de România doar de contextul istoric recent. Aproape un sfert (25,5%) consideră însă că moldovenii reprezintă un popor distinct, cu o limbă și identitate proprie.

Premierul moldovean: „Suntem foarte aproape unul de celălalt”

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a declarat că discuțiile pe tema unirii cu România nu îi displac și a subliniat că, în prezent, cele două state sunt „foarte aproape unul de celălalt”. Șeful Executivului de la Chișinău a afirmat că, în istorie, ca și în viață, lucrurile se pot schimba, iar Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate. Munteanu a recunoscut, însă, că principalul său obiectiv în mandat este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. El a explicat că nu este posibil ca, în același timp, să se lucreze și la proiectul unionist, și la cel de integrare europeană. Guvernul său are mandatul de a lucra pe agenda europeană, iar Comisia Europeană laudă progresele înregistrate, peste 93% din planul stabilit fiind deja îndeplinit. „Să vedem, dar în istorie ca şi în viaţă lucrurile pot să se schimbe şi trebuie să fim gata pentru orice”, a mai adăugat premierul Munteanu, lăsând ușa deschisă posibilității unor evoluții viitoare.

Profilul celor care cred în unire și al celor sceptici

Sondajul INSCOP Research a relevat și diferențe demografice și politice în percepția asupra unirii. Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București și din mediul urban mare cred într-o proporție mai mare că unirea se va realiza pe termen lung. Pe de altă parte, votanții AUR, femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt mai sceptici, considerând că unirea nu se va produce niciodată. Aceștia din urmă sunt, în general, mai puțin înclinați să vadă unirea ca pe o datorie istorică. În ceea ce privește apartenența etnică, votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București și din urbanul mare sunt mai predispuși să considere locuitorii Republicii Moldova ca fiind români. Această percepție este mai scăzută în rândul celor care consideră moldovenii un popor distinct.

Contextul unui dialog identitar și strategic

Discuțiile despre unirea României cu Republica Moldova capătă noi dimensiuni într-un context regional marcat de instabilitate și de o reconfigurare a priorităților geopolitice. Sprijinul public masiv în România, coroborat cu declarațiile premierului Munteanu despre apropierea celor două state, sugerează o deschidere, chiar dacă prioritățile politice imediate rămân diferite. Percepția că unirea este o datorie istorică, alături de argumentele legate de securitate și stabilitate, plasează subiectul pe o traiectorie care depășește simpla retorică naționalistă. Este un subiect care rezonează profund cu identitatea culturală și istorică, dar care începe să fie articulat și prin prisma beneficiilor strategice pe termen lung, în special în perspectiva integrării europene. Cu toate acestea, scepticismul privind realizarea practică a unirii pe termen scurt subliniază complexitatea procesului. Acesta implică nu doar voința politică, ci și o serie de factori economici, sociali și, nu în ultimul rând, o decizie suverană a cetățenilor Republicii Moldova, care în prezent prioritizează integrarea europeană.

Pe scurt

• 71,9% dintre români ar vota „DA” la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, conform unui sondaj INSCOP.
• Majoritatea respondenților (67,6%) consideră unirea o datorie istorică.
• Puțini români (8,4%) anticipează realizarea unirii în următorii 3 ani.
• Premierul moldovean Alexandru Munteanu prioritizează integrarea europeană, dar nu exclude schimbări viitoare.
• 70,6% dintre români consideră locuitorii Republicii Moldova ca fiind români.
• Sondajul a fost realizat pe 1.100 de persoane în perioada 14-21 aprilie 2026.