România riscă să nu mai poată plăti pensiile: avertismentul S&P Global Ratings
Agenția de rating a semnalat posibilitatea retrogradării creditului țării, ceea ce ar bloca accesul la finanțare externă, esențială pentru plata pensiilor.

ROMANIA —
Faptele
- Agenția de rating Standard & Poor's a avertizat asupra riscului ca România să nu se mai poată împrumuta.
- Plata pensiilor în România se realizează lunar prin împrumuturi de miliarde de lei.
- Neindexarea pensiilor în 2025 și 2026 a afectat deja milioane de pensionari vulnerabili.
- Doi analiști au estimat că pensionarii au pierdut echivalentul unei pensii anuale prin neindexare.
- Peste 2,9 milioane de pensionari din România au pensii sub 2.500 de lei.
- Până în 2070, raportul dintre prima pensie și ultimul salariu ar putea scădea de la 46% la 24%.
- Aproximativ două milioane de persoane vor ieși la pensie după 2030, crescând presiunea pe sistem.
Avertismentul S&P Global Ratings privind solvabilitatea României
România se confruntă cu un risc iminent de a nu mai putea accesa piețele financiare pentru a se împrumuta, o situație cu consecințe directe asupra capacității statului de a achita pensiile. Agenția de rating Standard & Poor's a emis un avertisment sever, subliniind că instabilitatea politică de la București ar putea determina pierderea încrederii investitorilor. Acest scenariu, anticipat anterior, devine tot mai plauzibil, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a țării. Plata pensiilor, o obligație lunară ce necesită împrumuturi de miliarde de lei, depinde critic de accesul la finanțare externă. O eventuală retrogradare a ratingului de credit al României, chiar și cu o singură treaptă, ar putea plasa țara într-o situație similară cu debitorii considerați „junk”, excluzându-o practic de pe piețele internaționale de capital. Un astfel de deznodământ ar echivala cu refuzul unei bănci de a acorda un credit unei persoane considerate nesolvabile. Băncile și investitorii internaționali nu ar mai avea încredere în capacitatea României de a-și onora datoriile, inclusiv cele necesare pentru plata pensiilor, afectând astfel direct milioane de pensionari.
Impactul neindexării pensiilor și vulnerabilitatea pensionarilor
Pe lângă amenințarea privind plata pensiilor, milioane de vârstnici din România riscă să fie împinși la limita sărăciei din cauza neindexării pensiilor pentru al treilea an consecutiv. Deși legea prevedea actualizarea anuală a pensiilor în funcție de rata inflației, acestea nu au mai fost indexate nici la 1 ianuarie 2025, nici la 1 ianuarie 2026. Autoritățile iau în calcul amânarea indexării și pentru anul viitor, 2027. Situația este cu atât mai gravă cu cât peste jumătate dintre pensionarii români, aproximativ 2,9 milioane din totalul de 4,57 milioane, primesc pensii sub 2.500 de lei. Această categorie de pensionari este extrem de vulnerabilă în fața creșterii accelerate a prețurilor la bunuri și servicii. Analiștii estimează că, prin neindexarea pensiilor în ultimii doi ani, pensionarii au pierdut deja echivalentul unei pensii lunare pe an. Adrian Negrescu, analist, a declarat că nu se așteaptă la o indexare în 2027, deoarece Guvernul trebuie să reducă deficitul fiscal cu 5% prin măsuri luate în 2026 și 2027. Singura excepție ar fi o creștere economică substanțială, simultan cu scăderea deficitului, ceea ce pare improbabil.
Criza demografică și presiunea pe sistemul de pensii
Sistemul public de pensii din România se confruntă cu o presiune suplimentară generată de schimbările demografice accelerate. Studiile indică o creștere a numărului de pensionari, în paralel cu o scădere a populației active, cauzată de emigrație și declinul natalității. Se estimează că aproximativ două milioane de persoane vor ieși la pensie imediat după anul 2030, adăugându-se astfel la povara sistemului. În prezent, raportul dintre contribuabili și beneficiari este deja tensionat, cu aproximativ 7,7 milioane de angajați care susțin peste 5 milioane de pensionari. Proiecțiile oficiale, inclusiv cele realizate de Institutul Național de Statistică, arată o scădere dramatică a numărului angajaților până în 2070, posibil la 4,2 milioane. Această tendință accentuează fragilitatea sistemului și ridică semne de întrebare privind nivelul veniturilor viitoare ale pensionarilor.
Perspective financiare sumbre și soluții propuse
Deficitul sistemului de pensii a atins aproximativ 2,5% din PIB în 2022, iar tendințele actuale indică o depășire a pragului de 5% în anii următori. Un factor major care contribuie la această situație este migrația forței de muncă, aproximativ 20% din populația activă lucrând în străinătate, ceea ce reduce baza de contribuții. Analizele sugerează că raportul dintre prima pensie și ultimul salariu ar putea scădea semnificativ în următoarele decenii, de la aproximativ 46% în 2025 la doar 24% în 2070. Aceasta înseamnă că viitorii pensionari ar putea primi, în medie, doar un sfert din ultimul venit salarial, punând în pericol nivelul de trai. Specialiștii recomandă măsuri precum creșterea gradului de ocupare, menținerea persoanelor în activitate pentru perioade mai lungi, reducerea muncii nedeclarate și adaptarea politicilor fiscale. De asemenea, sunt esențiale stimularea economisirii individuale, dezvoltarea pensiilor private și modernizarea administrației publice. Creșterea vârstei de pensionare este considerată o măsură probabil inevitabilă, în linie cu tendințele europene.
Riscul de a nu mai putea accesa credite și impactul asupra pensiilor
Karen Vartapetov, analist principal la S&P Global Ratings, a avertizat că anul 2027 va fi complicat pentru România. Prăbușirea guvernului de coaliție ar putea îngreuna discuțiile privind bugetul pentru anul respectiv, esențial pentru reducerea deficitelor fiscale. Agențiile de rating, precum S&P, Moody's sau Fitch, evaluează capacitatea unei țări de a-și onora obligațiile financiare. Ratingurile de credit influențează direct costurile de împrumut; o retrogradare ar face ca România să plătească dobânzi mai mari pentru creditele contractate. România se împrumută lunar cu miliarde de lei pentru a acoperi diverse cheltuieli, inclusiv plata pensiilor. Dacă țara pierde accesul la finanțare, plata pensiilor ar putea deveni imposibilă, iar indexările viitoare, cum ar fi cele planificate pentru 2027, ar fi excluse.
Pe scurt
- Agenția S&P Global Ratings avertizează că România riscă să nu se mai poată împrumuta din cauza instabilității politice.
- Plata pensiilor din România depinde de împrumuturi lunare de miliarde de lei.
- Neindexarea pensiilor în ultimii doi ani a diminuat puterea de cumpărare a pensionarilor, în special a celor cu venituri mici.
- Sistemul de pensii este supus unei presiuni crescânde din cauza factorilor demografici: îmbătrânirea populației și emigrația.
- Deficitul sistemului de pensii este prognozat să crească, iar raportul dintre pensie și ultimul salariu va scădea semnificativ pentru viitorii pensionari.
- Soluțiile propuse includ creșterea vârstei de pensionare, stimularea economisirii private și reducerea muncii nedeclarate.






Rapid pierde cu CFR Cluj în Giulești, fanii cer demisia lui Gâlcă, iar impresarul Ioan Becali pune sub semnul întrebării viitorul antrenorului

Unirea Slobozia și Hermannstadt rămân la egalitate de puncte după un final dramatic cu patru goluri

Guvernul interzice cumulul pensiilor speciale cu salariul la stat: reducere de 85% pentru cei care rămân în activitate
