Grindeanu atacă dur administrația Bolojan în dezbaterea moțiunii de cenzură: „Baroni, vreți să vorbim despre banii primiți de Bihor?”

Faptele

• Sorin Grindeanu a vorbit în plenul Parlamentului înaintea votului moțiunii de cenzură, deși inițial decisese să nu o facă.
• Grindeanu a acuzat că Aeroportul Oradea nu se susține economic, menționând curse subvenționate de Consiliul Județean către Varșovia cu doar trei pasageri.
• Liderul PSD a afirmat că la Ministerul Energiei, în ultimii 10 ani, PSD a fost doar 10 luni, restul fiind PNL.
• A susținut că două selecții din companii de stat au fost respinse de Comisia Europeană din cauza unor persoane numite de PNL: Foghiș (SAPE, 50.000 lei/lună) și Mihai Barbu (fost trezorier PNL, anchetat de DNA).
• Parlamentarii PSD s-au ridicat în picioare și l-au aplaudat pe Grindeanu la finalul discursului.
• Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plen, urmând votul.

Un discurs surpriză în plen

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a luat cuvântul în plenul Parlamentului în cadrul dezbaterii moțiunii de cenzură, deși inițial anunțase că nu va vorbi. „Inițial n-am vrut să iau cuvântul la această moțiune pentru că eu consider că există viață și după acest vot și consider că tot noi trebuie să găsim o soluție pentru a merge mai departe”, a declarat el. Totuși, a simțit nevoia să facă „două precizări” vizavi de intervenția premierului Ilie Bolojan. Discursul său a fost un atac direct la adresa administrației liberale, concentrându-se pe finanțarea județului Bihor și pe selecțiile controversate din companiile de stat. La final, parlamentarii PSD l-au aplaudat în picioare.

Atacul asupra Aeroportului Oradea și a finanțării Bihorului

Grindeanu a ironizat criticile premierului Bolojan la adresa PSD, numindu-i „baroni” și provocându-l să discute despre banii primiți de Bihor și Oradea de la bugetul de stat, nu europeni, în special pentru infrastructură. „Vreți să vorbim despre aeroportul din Oradea? Dacă se susține economic acest aeroport înseamnă că nu mai înțelegem lucrurile economice”, a spus el. Liderul PSD a cerut verificarea numărului de pasageri pe cursele subvenționate de Consiliul Județean de la Oradea la Varșovia, afirmând că sunt doar trei. Subvențiile pentru aceste rute au fost astfel puse sub semnul întrebării, sugerând o gestionare ineficientă a fondurilor publice.

Selecțiile blocate de Comisia Europeană: acuzații la adresa PNL

Un alt punct central al discursului l-a constituit selecțiile din companiile de stat. Grindeanu a susținut că la Ministerul Energiei, în ultimii 10 ani, PSD a fost la putere doar 10 luni, restul fiind PNL. „Și mai e un lucru. La Energie selecțiile au fost întoarse când era ministru un reprezentant al PNL, iar la Transporturi au fost întoarse din cauza a două persoane”, a afirmat el. Cele două persoane menționate sunt Foghiș, numit „pupilul” lui Bolojan, care acum lucrează la SAPE cu un salariu de 50.000 de lei pe lună, și Mihai Barbu, fostul trezorier PNL, aflat în anchetă DNA. Grindeanu a precizat că acestea sunt cele două selecții care nu au fost acceptate de Comisia Europeană.

Contextul moțiunii de cenzură și reacțiile

Dezbaterea moțiunii de cenzură a avut loc în plenul Parlamentului, cu votul programat ulterior. Grindeanu a subliniat că, deși inițial nu dorea să intervină, a considerat necesar să răspundă acuzațiilor premierului. Discursul său a fost primit cu aplauze de colegii de partid, semn al unității PSD în fața moțiunii. Moțiunea de cenzură este un instrument prin care opoziția încearcă să demită guvernul, iar acest episod evidențiază tensiunile dintre PSD și PNL, foste partenere de coaliție. Grindeanu a încercat să transfere responsabilitatea pentru eșecurile administrative către PNL, folosind exemple concrete din Bihor și din companiile de stat.

Implicații politice și economice

Acuzațiile lui Grindeanu au relevanță nu doar politică, ci și economică. Subvenționarea curselor aeriene cu puțini pasageri și selecțiile blocate de Comisia Europeană indică posibile probleme de guvernanță și de utilizare a fondurilor publice. Aceste aspecte ar putea influența încrederea investitorilor și relațiile României cu instituțiile europene. De asemenea, atacul la adresa lui Foghiș și a lui Mihai Barbu sugerează o luptă internă pentru controlul numirilor în companiile de stat, un domeniu sensibil din cauza riscului de corupție. Rămâne de văzut dacă aceste dezvăluiri vor avea consecințe juridice sau politice pe termen lung.

Ce urmează: votul și perspectivele

Votul pe moțiunea de cenzură este iminent, iar rezultatul va decide soarta guvernului. Grindeanu a lăsat să se înțeleagă că, indiferent de rezultat, PSD este pregătit să găsească soluții pentru a merge mai departe. „Există viață și după acest vot”, a spus el, sugerând o posibilă negociere post-moțiune. În cazul în care moțiunea trece, s-ar declanșa o criză politică majoră, cu posibile alegeri anticipate. Dacă eșuează, tensiunile dintre PSD și PNL ar putea escalada, afectând stabilitatea coaliției de guvernare. Indiferent de scenariu, discursul lui Grindeanu a reconfigurat termenii dezbaterii politice.

Pe scurt

• Sorin Grindeanu a rupt tăcerea în plen, atacând administrația Bolojan pe tema finanțării Bihorului și a selecțiilor din companii de stat.
• A contestat viabilitatea economică a Aeroportului Oradea, invocând curse subvenționate cu doar trei pasageri.
• A acuzat PNL că a blocat selecții în companii de stat, ducând la respingerea lor de Comisia Europeană, și a numit două persoane-cheie: Foghiș (SAPE, 50.000 lei/lună) și Mihai Barbu (fost trezorier PNL, anchetat DNA).
• Discursul a fost urmat de aplauzele parlamentarilor PSD, semn al unității partidului în fața moțiunii.
• Moțiunea de cenzură rămâne un test major pentru stabilitatea guvernului, iar acuzațiile lui Grindeanu ar putea avea consecințe asupra încrederii publice și a relațiilor cu UE.