Google semnează un contract militar controversat, în ciuda protestelor a sute de angajați

Faptele

• Peste 600 de angajați Google au semnat o scrisoare pe 27 aprilie, cerându-i CEO-ului Sundar Pichai să prevină utilizarea AI-ului Google de către Pentagon pentru operațiuni clasificate.
• Google a semnat un acord cu Pentagonul, alăturându-se unui consorțiu de șapte companii tech, inclusiv Amazon, Microsoft, Nvidia, OpenAI, SpaceX și Reflection AI.
• În 2018, peste 4.000 de angajați au cerut anularea contractului Project Maven; Google a ales să nu reînnoiască acel contract și a adoptat principii care interziceau utilizarea AI pentru arme sau supraveghere.
• Google a eliminat anul trecut angajamentul de a nu folosi AI pentru arme, iar de atunci a intensificat contractele cu Departamentele Apărării și Securității Interne și cu guverne aliate.
• Doar 600 din cei aproape 195.000 de angajați au semnat scrisoarea recentă, reflectând o schimbare a culturii interne.
• Angajații raportează o reprimare a disidenței: Google a interzis cuvinte precum „ICE” și „genocid” pe forumurile interne.

O scrisoare similară, un răspuns diferit

Pe 27 aprilie, peste 600 de angajați Google au semnat o scrisoare adresată CEO-ului Sundar Pichai, cerându-i să împiedice Pentagonul să folosească produsele de inteligență artificială ale companiei pentru operațiuni clasificate. Scrisoarea, structurată în șase paragrafe, avertiza asupra unui „prejudiciu ireparabil” adus reputației Google și susținea că firma nu va putea controla modul în care Pentagonul utilizează tehnologia. „Vrem ca AI să beneficieze umanitatea, nu să fie folosit în moduri inumane sau extrem de dăunătoare”, au scris angajații. De data aceasta, însă, răspunsul conducerii a fost diferit față de cel din 2018, când peste 4.000 de angajați au protestat împotriva contractului Project Maven, care folosea AI-ul Google pentru a analiza imagini din drone. Atunci, Google a ales să nu reînnoiască contractul și a adoptat principii stricte, inclusiv angajamentul de a nu utiliza AI pentru arme sau supraveghere. Acum, compania a mers mai departe și a semnat acordul.

Schimbarea de paradigmă în Silicon Valley

Apărarea nu mai este un „bau-bau” în industria tech, iar administrația Trump a crescut cheltuielile militare pentru modernizarea războiului. Companiile tech care concurează pentru dominația în domeniul AI se înghesuie să obțină contracte guvernamentale lucrative, care ar putea defini câștigătorii și perdanții în cursa pentru inteligența artificială. Anul trecut, Google a eliminat angajamentul de a nu folosi AI pentru arme, iar de atunci a intensificat contractele cu Departamentele Apărării și Securității Interne, precum și cu guverne ale aliaților Statelor Unite. „Este o zonă în care vom investi mai mult. Discutăm cu guvernele despre preocupările lor de securitate națională”, le-a spus Tom Lue, vicepreședinte pentru afaceri globale la Google DeepMind, angajaților într-o ședință publică din ianuarie. Vineri, Departamentul Apărării a anunțat că, pe lângă Google, a încheiat acorduri cu alte șase companii tech – Amazon, Microsoft, Nvidia, OpenAI, SpaceX și startup-ul Reflection AI – pentru a utiliza AI-ul lor în proiecte clasificate.

Reacții și disidență internă

Un purtător de cuvânt al Google a declarat: „Suntem mândri să facem parte dintr-un consorțiu larg de laboratoare AI de top și companii de tehnologie și cloud care oferă servicii și infrastructură AI în sprijinul securității naționale. Rămânem angajați față de consensul privat și public că AI nu ar trebui folosit pentru supravegherea în masă internă sau pentru arme autonome fără o supraveghere umană adecvată.” Cu toate acestea, unii angajați sunt nemulțumiți. Andreas Kirsch, cercetător senior la Google DeepMind, a declarat: „Este o rușine că una dintre cele mai mari și mai strălucite companii tech a evitat o discuție onestă despre asta.” Pe X, el a postat: „Personal, mă simt incredibil de rușinat să fiu cercetător senior la Google DeepMind.” Varden Wang, inginer AI la Google, a adăugat: „Dacă vrem să fim o companie etică, transparența este o parte uriașă din asta. Aș dori să văd principii definitorii mai puternice. Ca liderii să spună: Asta este ceea ce compania prețuiește și în care crede.”

Reprimarea disidenței și dispariția culturii „Googliness”

Pe măsură ce Google încearcă să țină pasul în cursa militară, angajații spun că firma a devenit mai militantă față de disidență. Intern, compania a restricționat discuțiile politice, interzicând anumite subiecte și cuvinte pe forumurile interne, inclusiv „ICE” și „genocid”. Angajații afirmă că cultura liberă care a definit cândva „Googliness” a dispărut, pe măsură ce liderii au încercat să suprime activismul angajaților. În 2018, Google era poate ultima companie din Silicon Valley care mai purta greutatea propriei mitologii. A lucra la Google însemna să exhibi idealurile „Googliness”. Angajații erau încurajați să vorbească atunci când erau nemulțumiți. Personalul discuta subiecte politice spinoase pe liste de email. Și exista cea mai sfântă mantra: „Nu fi rău”. Claire Stapleton, care a lucrat la Google între 2007 și 2019 și a fost un organizator-cheie al protestelor angajaților din 2018 privind gestionarea cazurilor de hărțuire sexuală, a spus: „Nicio altă companie nu era atât de încrezătoare în propria capacitate de a rezolva problemele lumii.”

De la proteste la colaborare: evoluția relației Google cu Pentagonul

Pichai și cofondatorul Google Sergey Brin au criticat politicile primei administrații Trump. Brin, care a numit alegerea lui Trump din 2016 „profund ofensatoare”, a fost văzut protestând împotriva interdicției de călătorie a lui Trump pe aeroportul internațional San Francisco în 2017. În al doilea mandat al lui Trump, ambii au participat la cine la Casa Albă, în timpul uneia dintre ele Trump vorbind despre „iubita MAGA” a lui Brin. Acum, Google a semnat un contract cu Pentagonul, marcând o schimbare radicală față de poziția din 2018. Deși doar 600 dintre cei aproape 195.000 de angajați au semnat scrisoarea recentă, unii angajați spun că se simt mai vigilenți și mai puțin puternici pentru a chestiona conducerea. Rămâne de văzut dacă această nouă direcție va afecta reputația Google pe termen lung și cum vor răspunde alți angajați.

Pe scurt

• Google a semnat un contract cu Pentagonul pentru utilizarea AI în operațiuni clasificate, alăturându-se unui consorțiu de șapte companii.
• Peste 600 de angajați au protestat, dar conducerea a ignorat apelurile, spre deosebire de 2018 când un protest mai mare a dus la anularea unui contract similar.
• Google a eliminat anul trecut angajamentul de a nu folosi AI pentru arme, iar acum colaborează activ cu agenții de apărare și securitate.
• Cultura internă s-a schimbat: discuțiile politice sunt restricționate, iar angajații se simt mai puțin încurajați să conteste deciziile conducerii.
• Doar 0,3% din angajați au semnat scrisoarea, indicând o posibilă acceptare sau resemnare față de noua direcție a companiei.
• Relația dintre Google și administrația Trump s-a inversat: de la proteste și critici, la colaborare și participare la dineuri la Casa Albă.