Curtea de Apel București obligă Guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților, cu amenzi de 20% din salariul minim pe zi de întârziere

Faptele

• Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.
• Restanțele salariale provin din majorări retroactive de 25% aplicate din 2018, stabilite prin hotărâri judecătorești în 2023.
• Valoarea totală a restanțelor este estimată la aproximativ 2 miliarde de euro.
• Executarea trebuie făcută în 10 zile de la rămânerea definitivă, sub penalități de 1% pe zi și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
• Proiectul de buget pe 2026 alocase aproape 5 miliarde de lei Înaltei Curți, cu 50% mai mult decât în anul anterior, dar Guvernul a redirecționat fondurile către ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
• Acțiunea a fost depusă pe 30 martie și soluționată la primul termen de judecătoarea Ramona Bușu, o situație neobișnuită în contencios administrativ.
• Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

O decizie fulger într-un context politic exploziv

Marți, Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească integral drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia a fost pronunțată în aceeași zi în care Guvernul condus de premierul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR. Instanța a soluționat cauza la primul termen de judecată, o raritate în contenciosul administrativ, unde procesele durează de obicei luni sau ani. Judecătoarea Ramona Bușu a respins excepțiile invocate de pârâți și a admis în întregime cererea reclamantei. Hotărârea stabilește un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare, care se face venit la bugetul de stat.

Restanțe de 2 miliarde de euro din majorări retroactive

Restanțele salariale provin din decizii din 2023 prin care Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018. Statul trebuie să plătească acum aproximativ 2 miliarde de euro către magistrați, în urma unui val de procese câștigate de aceștia în ultimii ani. Proiectul de buget pe 2026 transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu circa 50% mai mult față de anul anterior, sumă destinată inclusiv plății acestor drepturi restante. Guvernul a decis însă amânarea unor plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei. În acțiunea depusă pe 30 martie, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța supremă a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților, care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani, și subminează principiul separării puterilor în stat.

Manoperele juridice și excepțiile respinse

În cadrul procesului, juristul Ministerului Finanțelor a cerut recuzarea judecătoarei Ramona Bușu, însă cererea a fost respinsă de magistrați. De asemenea, Curtea a respins ca neîntemeiată solicitarea Guvernului de sesizare a Curții Constituționale. Soluția Curții de Apel București obligă pârâții la emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea și alocarea integrală a sumelor solicitate, scadente în anul 2026. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Demersul Înaltei Curți a fost precedat de o plângere prealabilă transmisă Executivului de către Lia Savonea, în care aceasta critica măsurile îndreptate împotriva magistraților, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.

Impact bugetar și implicații pentru noul guvern

Obligația de plată stabilită de instanță vine într-un moment de incertitudine politică, după căderea Guvernului Bolojan. Noul executiv, care va fi format în urma negocierilor parlamentare, va trebui să gestioneze această presiune financiară, în contextul în care restanțele salariale se adaugă altor cheltuieli bugetare. Suma de 2 miliarde de euro reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat, iar rectificarea bugetară impusă de instanță ar putea afecta alte priorități de cheltuieli. Pe de altă parte, amenda zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie, aplicabilă după rămânerea definitivă a hotărârii, creează un stimulent puternic pentru executarea rapidă. Decizia Curții de Apel București subliniază tensiunile dintre puterea judecătorească și cea executivă, într-un climat în care independența justiției este un subiect sensibil în România.

Ce urmează: recurs și posibile întârzieri

Hotărârea nu este încă definitivă, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție 15 zile de la comunicare pentru a formula recurs. Până atunci, termenul de executare de 10 zile nu începe să curgă. Dacă recursul va fi respins, statul va fi obligat să aloce fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunile stabilite. Rămâne de văzut dacă noul guvern va contesta decizia sau va încerca să negocieze un eșalonare a plăților. Pe termen lung, această speță ar putea stabili un precedent important privind executarea hotărârilor judecătorești împotriva statului și respectarea principiului separării puterilor.

Pe scurt

• Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele salariale ale magistraților, estimate la 2 miliarde de euro.
• Decizia a fost pronunțată la primul termen, în aceeași zi cu căderea Guvernului Bolojan, și nu este definitivă.
• Executarea trebuie făcută în 10 zile de la rămânerea definitivă, sub amenzi de 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere.
• Restanțele provin din majorări retroactive de 25% aplicate din 2018, iar fondurile alocate inițial au fost redirecționate către ajutoare sociale.
• Înalta Curte a invocat încălcarea dreptului de proprietate și a separației puterilor în stat.
• Noul guvern va trebui să gestioneze această obligație bugetară, în contextul unui recurs posibil.