Înalta Curte de Casație și Justiție anulează o creanță fiscală și achită definitiv un fost primar în dosarul fondurilor europene

Faptele

• ÎCCJ a anulat definitiv o creanță fiscală stabilită de organele fiscale împotriva unei societăți cu proiecte de infrastructură publică, cu contribuția Niculeasa Law Firm.
• Prin Hotărârea nr. 318 din 29 aprilie 2026, ÎCCJ a admis recursul în casație al lui Gelu Botezatu, fost primar al comunei Bârsănești, și l-a achitat definitiv.
• Gelu Botezatu fusese condamnat definitiv de Curtea de Apel Bacău la 2 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
• Condamnarea anterioară a dus la încetarea de drept a mandatului de consilier local și de viceprimar al lui Botezatu, prin ordin al prefectului Andreea Negru.
• În dosarul fiscal, ÎCCJ a aplicat principiul ne bis in idem și a stabilit că sarcina probei revine administrației fiscale.
• Avocații lui Botezatu au subliniat că informațiile anterioare privind condamnarea nu mai reflectă situația juridică actuală.

O creanță fiscală anulată și un fost primar achitat: două decizii ale ÎCCJ care rescriu situații juridice

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat, în aceeași perioadă, două hotărâri cu impact major: una în materie fiscală, care anulează definitiv o creanță stabilită de organele fiscale, și una penală, prin care achită definitiv un fost primar condamnat pentru fraudarea fondurilor europene. Ambele decizii au fost făcute publice la începutul lunii mai 2026. În primul caz, ÎCCJ a stabilit caracterul nelegal al creanței fiscale impuse de organele fiscale unei societăți cu activitate semnificativă în proiecte de infrastructură publică. Instanța supremă a analizat în detaliu standardul de probă privind cheltuielile deductibile fiscal, subliniind că sarcina probei revine administrației fiscale, nu contribuabilului. În al doilea caz, prin Hotărârea nr. 318 din 29 aprilie 2026, completul nr. 4 AP al ÎCCJ a admis recursul în casație al lui Gelu Botezatu, dispunând achitarea definitivă pentru infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false în vederea obținerii de fonduri europene, în formă de tentativă.

Rolul Niculeasa Law Firm în anularea creanței fiscale

În dosarul fiscal, ÎCCJ a fost sesizată cu contribuția și implicarea Niculeasa Law Firm, prin avocat Mădălin-Irinel Niculeasa, care a reprezentat societatea cu proiecte de infrastructură publică. Instanța supremă a stabilit în mod definitiv că actul administrativ fiscal nu a respectat cerințele de rezonabilitate juridică privind motivarea și dovada situațiilor de fapt. Litigiul fiscal a pornit de la un raport de inspecție fiscală și o decizie de impunere emisă de organele fiscale. ÎCCJ a reținut că organul fiscal are obligația să dovedească constatările cu privire la situația fiscală dedusă judecății, în timp ce reclamantul trebuie să dovedească motivele de nelegalitate ale actului atacat, evitându-se probatio diabolica. Instanța supremă a aplicat și principiul ne bis in idem, interzicând dubla sancționare pentru aceeași faptă. Fondul cauzei a implicat atât aspecte clasice ale raportului fiscal (realitatea tranzacției, deductibilitatea cheltuielilor, legătura cu activitatea economică), cât și aspecte atipice, precum standardul de rezonabilitate al calificării fiscale și posibilitatea organelor fiscale de a invoca nerespectarea dispozițiilor privind contractul de achiziție publică.

Achitarea lui Gelu Botezatu: de la condamnare la nevinovăție

Gelu Botezatu, fost primar al comunei Bârsănești, județul Bacău, a fost trimis în judecată în 2024 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fiind acuzat că, în perioada 2020–2021, a depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale documente inexacte pentru obținerea de fonduri europene. În acea perioadă, Botezatu era primar al comunei. Inițial, Tribunalul Bacău l-a condamnat, iar Curtea de Apel Bacău a menținut sentința, pronunțând o condamnare definitivă la 2 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 2 ani și 6 luni. Pe baza acestei condamnări, prefectul județului Bacău, Andreea Negru, a emis în februarie 2026 un ordin de încetare de drept a mandatului de consilier local și, implicit, de viceprimar al comunei Bârsănești. În actualul mandat, Botezatu fusese ales consilier local pe lista Partidului Social Democrat și desemnat viceprimar. Decizia ÎCCJ din 29 aprilie 2026 desființează hotărârile anterioare de condamnare, anulează formele de executare emise în baza sentinței din iunie 2025 și înlătură obligațiile privind plata cheltuielilor judiciare, care rămân în sarcina statului.

Consecințele juridice ale achitării după pierderea funcției

Deși ÎCCJ l-a achitat definitiv pe Gelu Botezatu, acesta își pierduse deja mandatul de consilier local și funcția de viceprimar ca urmare a condamnării anterioare. Potrivit apărării, soluția confirmă nevinovăția sa, iar informațiile anterioare privind condamnarea nu mai reflectă situația juridică actuală. Locul lui Botezatu în Consiliul Local Bârsănești va fi ocupat de supleantul de pe lista de candidați ai PSD, urmând ca ulterior să fie ales un nou viceprimar. Prefectul Andreea Negru a declarat, într-un comunicat, că emiterea ordinului de încetare a mandatului a fost o consecință legală, nu o opțiune administrativă, și că instituția prefectului va continua să vegheze la buna funcționare a administrației publice locale. Decizia de achitare a ÎCCJ intervine după pierderea funcției publice, situația juridică a fostului edil fiind astfel schimbată în mod semnificativ, deși efectele practice asupra mandatului pierdut rămân limitate.

Implicațiile fiscale și penale ale hotărârilor ÎCCJ

În dosarul fiscal, ÎCCJ a stabilit că organele fiscale nu pot transfera contribuabilului responsabilitatea probei față de situațiile cuprinse în actul fiscal inițial vătămător. Instanța supremă a subliniat că sarcina probei revine administrației fiscale, care trebuie să dovedească la un standard juridic corespunzător existența ilicitului fiscal în fiecare caz în parte. Această decizie are potențialul de a influența litigiile fiscale viitoare, clarificând standardul de probă și reafirmând principiul potrivit căruia contribuabilul nu trebuie să dovedească legalitatea operațiunii economice verificate. De asemenea, aplicarea principiului ne bis in idem oferă o protecție suplimentară împotriva dublei sancționări. În plan penal, achitarea lui Gelu Botezatu subliniază importanța recursului în casație ca mecanism de corectare a erorilor judiciare. Decizia ÎCCJ desființează o condamnare definitivă și repune în discuție modul în care au fost administrate probele în fazele anterioare ale procesului.

Ce urmează: efectele deciziilor asupra administrației și justiției

Pentru societatea cu proiecte de infrastructură publică, anularea creanței fiscale înseamnă eliminarea unei obligații financiare semnificative și o confirmare a legalității cheltuielilor efectuate. Decizia poate servi ca precedent în litigii similare, în special în ceea ce privește standardul de probă și sarcina probei. În cazul lui Gelu Botezatu, deși achitarea nu îi redă funcția pierdută, ea îi restabilește reputația și îi permite să candideze din nou în viitor. Rămâne de văzut dacă autoritățile locale vor lua măsuri pentru a remedia situația creată de condamnarea ulterior anulată. Ambele decizii ale ÎCCJ reflectă o abordare riguroasă a instanței supreme în aplicarea principiilor de drept, fie că este vorba de fiscalitate sau de drept penal. Ele subliniază importanța respectării garanțiilor procedurale și a standardelor de probă într-un stat de drept.

Pe scurt

• ÎCCJ a anulat definitiv o creanță fiscală, stabilind că sarcina probei revine organelor fiscale, nu contribuabilului.
• Gelu Botezatu a fost achitat definitiv de ÎCCJ în dosarul privind fraudarea fondurilor europene, după ce fusese condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare.
• Decizia de achitare desființează hotărârile anterioare de condamnare, dar nu poate restitui mandatul de consilier local și funcția de viceprimar deja pierdute.
• Principiul ne bis in idem a fost aplicat în dosarul fiscal, interzicând dubla sancționare pentru aceeași faptă.
• Ambele hotărâri au fost pronunțate în aceeași perioadă, evidențiind activitatea complexă a ÎCCJ în materie fiscală și penală.
• Deciziile instanței supreme au efecte semnificative asupra practicii fiscale și a răspunderii penale, oferind clarificări juridice importante.