Iranul se pregătește de reluarea războiului după ce Trump respinge noua ofertă de pace

Faptele

• Armistițiul din 8 aprilie a oprit atacurile directe după 40 de zile de conflict.
• Discuțiile de la Islamabad din 11 aprilie au eșuat din cauza divergențelor majore.
• Iranul a transmis o nouă propunere în 14 puncte prin Pakistan, respinsă de Trump.
• Trump a declarat că Iranul nu a plătit „un preț suficient de mare” pentru a accepta pacea.
• Termenul de 60 de zile prevăzut de War Powers Act a expirat la 1 mai 2026.
• Administrația Trump susține că armistițiul „oprește” sau „resetează” ceasul legal, contrar opiniei democraților.
• Prețul petrolului a crescut cu 5% după un incident în Strâmtoarea Ormuz.
• 20 de nave americane, inclusiv două portavioane, rămân desfășurate în regiune.

Loviturile au încetat, dar blocada și tensiunile persistă

Un armistițiu fragil a intrat în vigoare pe 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului și de riposte ale Teheranului în regiune. De atunci, bombardamentele au încetat, dar conflictul continuă sub alte forme: Washingtonul menține o blocadă navală asupra porturilor iraniene, ca răspuns la închiderea Strâmtorii Ormuz de către Teheran. Prețurile petrolului au sărit cu aproximativ 5% luni, după ce agenția iraniană Fars News a relatat un incident care ar fi implicat o navă militară americană în Strâmtoarea Ormuz. Piețele se tem de blocaje prelungite și de escaladarea conflictului, în timp ce o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial tranzitau anterior această rută. Deși USS Gerald Ford, cel mai mare portavion din lume, a părăsit Orientul Mijlociu, 20 de nave ale marinei americane – printre care alte două portavioane – rămân desfășurate. Pentagonul a anunțat și retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania în decurs de un an.

O nouă propunere de pace, respinsă înainte de a fi citită

Iranul a transmis săptămâna aceasta un nou text prin intermediul Pakistanului, fără ca vreun detaliu să fi fost făcut public. Două agenții de presă iraniene semioficiale, Tasnim și Fars, considerate apropiate de Gardienii Revoluției, au relatat că propunerea cuprinde 14 puncte. Donald Trump a declarat că nu este „mulțumit” de ofertă. Sâmbătă, înainte de a urca la bordul Air Force One, el a spus: „Vă voi spune mai târziu despre ea” și a adăugat că „urmează să primesc formularea exactă”. La scurt timp, a postat pe rețelele sociale că „nu își poate imagina că ar fi acceptabilă, având în vedere că nu au plătit încă un preț suficient de mare pentru ceea ce au făcut umanității și lumii în ultimii 47 de ani”. Trump a respins și o propunere anterioară a Iranului în cursul săptămânii trecute. Deși amenințase deja că va distruge „civilizația” iraniană, el a spus că ar prefera să nu fie nevoit să „pulverizeze definitiv” Iranul, dar că o reluare a războiului rămâne „o opțiune”.

Comandanții iranieni se declară pregătiți pentru ambele scenarii

„O reluare a conflictului dintre Iran și Statele Unite este probabilă, iar faptele au demonstrat că Statele Unite nu respectă nicio promisiune sau acord”, a declarat sâmbătă Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al comandamentului forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya, citat de agenția Fars. Viceministrul Afacerilor Externe, Kazem Gharibabadi, a afirmat că Teheranul este „pregătit” atât pentru continuarea războiului, cât și pentru calea diplomatică, și că „mingea este în terenul Statelor Unite”. Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu susține însă că actualul conflict nu are, în realitate, o ieșire diplomatică. În opinia sa, negocierile sunt doar o formă de presiune: „Iranul să accepte să dea americanilor ceea ce americanii oricum ar putea să obțină prin război, dar fără să mai sufere distrugerile ce vor fi provocate de continuarea războiului”.

Disputa legală privind termenul de 60 de zile se adâncește

Președintele Trump avea, teoretic, termen până vineri să solicite autorizația Congresului pentru continuarea războiului, conform War Powers Act din 1973. El a preferat să trimită o scrisoare reprezentanților parlamentari pentru a-i informa că ostilitățile împotriva Iranului erau „încheiate”. Administrația Trump susține că armistițiul „oprește” sau „resetează” ceasul de 60 de zile. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o audiere în Senat: „Ne aflăm într-o încetare a focului, ceea ce, conform înțelegerii noastre, înseamnă că ceasul de 60 de zile se oprește sau se resetează în timpul unei încetări a focului”. Un înalt oficial al administrației a afirmat că, „în sensul War Powers Resolution, ostilitățile care au început sâmbătă, 28 februarie, s-au încheiat”. Democrații și experții juridici contestă această interpretare. Senatorul Tim Kaine a răspuns: „Nu cred că statutul ar susține acest lucru”. Mai mulți parlamentari democrați au subliniat că prezența continuă a forțelor în regiune indică contrariul.

Liderul Camerei spune că SUA „nu sunt în război”

Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că nu este necesar ca Congresul să se pronunțe asupra acțiunii militare din Iran, deoarece Statele Unite „nu sunt în război”. „Nu cred că avem bombardamente active, focuri de armă sau ceva de genul acesta. Chiar acum încercăm să mediăm o pace”, a spus Johnson pentru NBC News. El a adăugat: „Păzim Strâmtoarea Ormuz și încercăm să obținem pacea. Președintele și administrația acționează cât mai agresiv posibil. Nu există nimic ce poate face Congresul pentru a accelera acest proces”. Legea din 1973 oferă președintelui și posibilitatea de a cere o prelungire de 30 de zile, dar nu este clar dacă Trump intenționează să facă acest lucru. Un oficial de la Casa Albă a declarat că administrația și liderii din Congres poartă „discuții active” despre cum să gestioneze cerința de 60 de zile.

Miza nucleară și blocada economică definesc linia roșie

Potrivit analistului Hari Bucur-Marcu, obiectivele SUA au fost de la început „foarte transparente” și se reduc la câteva puncte esențiale. Primul și cel mai important este renunțarea totală a Iranului la programul nuclear militar: „Renunțarea completă pe viitor la înarmarea nucleară a Iranului. Să dea toate garanțiile că nu se va înarma niciodată nuclear”. Aceasta implică nu doar limitarea programului, ci eliminarea capacității tehnice de a produce arme nucleare. „Pentru ca să nu se înarmeze nuclear, nu trebuie să îmbunătățească uraniul mai mult de 3-5%”, explică Bucur-Marcu, arătând că pragul actual de 60% este deja extrem de periculos. Războiul a dus la mii de morți, în principal în Iran și Liban, iar repercusiunile sale continuă să zguduie economia mondială, în special prin creșterea prețurilor petrolului la niveluri nemaiîntâlnite din 2022. În timp ce președintele american se indignă de lipsa de sprijin din partea europenilor, blocada navală și tensiunile regionale mențin un echilibru fragil, fără o soluție diplomatică la orizont.

Pe scurt

• Iranul consideră probabilă reluarea războiului cu SUA, după ce Trump a respins o nouă ofertă de pace transmisă prin Pakistan.
• Administrația Trump refuză să solicite aprobarea Congresului pentru continuarea conflictului, invocând că armistițiul „resetează” termenul legal de 60 de zile.
• Blocada navală americană asupra porturilor iraniene și tensiunile în Strâmtoarea Ormuz mențin presiunea economică și riscul de escaladare.
• Prețul petrolului a crescut cu 5% după un incident naval în Strâmtoarea Ormuz, amplificând temerile piețelor.
• Analiștii consideră că nu există o soluție diplomatică reală, ci doar o presiune pentru ca Iranul să accepte condițiile americane, inclusiv renunțarea la programul nuclear.