România îngheață privatizările până în 2027, în timp ce reforma salarială așteaptă calcule bugetare

Faptele

• Senatul a votat cu 70 pentru, 29 împotrivă și 11 abțineri interdicția înstrăinării acțiunilor de stat până la 31 decembrie 2027.
• Proiectul, inițiat de PSD și amendat de AUR, exceptează companiile cu pierderi de 5 ani consecutiv sau în insolvență și acțiunile sub 5 milioane lei.
• Ministrul Finanțelor a declarat că legea salarizării unitare trebuie să fie sustenabilă, spre deosebire de legea pensiilor anterioară.
• Ministrul interimar al Muncii a explicat că întârzierea legii se datorează calculelor riguroase de impact bugetar, cu sprijinul Băncii Mondiale.
• Vicepremierul Oana Gheorghiu propusese reforma a 22 de companii de stat, inclusiv vânzarea de acțiuni minoritare, conform PNRR.
• Premierul Ilie Bolojan a acuzat PSD că răspândește minciuni, afirmând că vânzarea de acțiuni minoritare era în programul de guvernare și agreată de miniștrii PSD.

Interdicția de trei ani asupra privatizărilor

Senatul României a adoptat luni, cu 70 de voturi „pentru”, 29 „împotrivă” și 11 abțineri, un proiect legislativ care interzice până la 31 decembrie 2027 înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii naționale, instituții de credit și orice altă societate unde statul este acționar, indiferent de cota de capital. Inițiativa, aflată în procedură de urgență, a fost depusă de PSD și amendată de AUR, urmând să fie votată de Camera Deputaților, for decizional. Excepțiile vizează companiile care înregistrează pierderi timp de cinci ani consecutiv sau pentru care s-a declanșat insolvența prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și acțiunile a căror valoare totală la 31 decembrie a anului fiscal precedent nu depășește 5 milioane lei. În aceste cazuri, înstrăinarea este permisă pe piețe reglementate sau sisteme alternative de tranzacționare. Amendamentele AUR permit majorarea capitalului social prin emisiune de acțiuni noi și emisiunea de obligațiuni convertibile, cu condiția menținerii controlului statului asupra companiilor.

Disputa politică din coaliție

Proiectul a fost inițiat într-un moment de tensiune, după ce PSD a votat ieșirea de la guvernare și împotriva premierului Ilie Bolojan. Măsura vine ca reacție la propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu de a reforma 22 de companii de stat, inclusiv posibila vânzare a unor acțiuni minoritare, așa cum prevede Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Gheorghiu a precizat că lista este exploratorie și necesită o decizie politică. PSD a susținut că nu a fost consultat cu privire la aceste înstrăinări, însă premierul Bolojan a replicat că vânzarea de acțiuni minoritare este prevăzută în programul de guvernare și a fost realizată cu acordul miniștrilor PSD, acuzând partidul de răspândirea unei minciuni în spațiul public. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat pe Facebook că „am scos elefantul din încăpere”, explicând că interdicția nu este împotriva listării în principiu, ci împotriva vânzării accelerate prin negociere directă și a momentului inoportun, în condițiile volatilității pieței financiare și energetice.

Avertismentul ministrului Finanțelor privind salarizarea

Ministrul Finanțelor a transmis un avertisment clar referitor la viitoarea lege a salarizării unitare, subliniind că aceasta trebuie construită pe baze sustenabile, spre deosebire de legea pensiilor adoptată anterior. Declarația vine în contextul pregătirii unei reforme-cheie prevăzute în PNRR. Întrebat despre spațiul bugetar pentru eventuale majorări salariale în 2027, ministrul a precizat că deciziile vor fi luate strict în funcție de limitele sustenabile stabilite prin strategia fiscal-bugetară. Anul 2027 este văzut ca un test major pentru echilibrul bugetar, pe fondul reducerii fondurilor europene disponibile. Alexandru Nazare, fost ministru, a avertizat: „Nu trebuie să repetăm greșeala făcută cu pensiile”. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că întârzierea adoptării legii nu este întâmplătoare, ci ține de nevoia unor calcule riguroase privind impactul bugetar și spațiul fiscal disponibil. „Nu vom ieși în spațiul public fără să știm că ne permitem”, a spus el.

Rolul Băncii Mondiale și scenariile analizate

Potrivit ministrului Muncii, reforma se bazează pe mai multe scenarii analizate, inclusiv pe studii realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. În prezent, există un model de lucru care urmează să fie discutat cu sindicatele și cu reprezentanții diferitelor familii ocupaționale. Oficialul a subliniat că autoritățile încearcă să evite situațiile din trecut, când au fost adoptate măsuri fără acoperire financiară clară. Proiectul nu va apărea înainte de stabilirea plafonului bugetar, iar întârzierea este determinată strict de necesitatea stabilirii unei limite clare de cheltuieli. Ilie Bolojan a avertizat că, fără legea salarizării, România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro, probabil din fonduri europene.

Context internațional: bugetul SUA și Ucraina

În timp ce România își reglează conturile interne, pe scena internațională, propunerea de buget federal al SUA pentru 2027 exclude fonduri pentru Inițiativa de asistență pentru securitate a Ucrainei (USAI), un program-cheie care permite Pentagonului să achiziționeze echipamente pentru forțele armate ucrainene de la companii americane de apărare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Washingtonul se așteaptă la contribuții financiare mai mari din partea țărilor europene, afirmând: „Vrem ca Europa să se implice mai mult, să finanțeze și să-și asume povara. Sunt țări bogate, cu o economie de 20 de trilioane de dolari, față de economia noastră de 2 trilioane de dolari.” Jules Hurst, controlorul interimar al Departamentului Apărării, a confirmat că programul USAI nu este finanțat în actuala propunere de buget. Totuși, un pachet de 400 de milioane de dolari, aprobat de Congres în decembrie 2025, a fost eliberat pe 28 aprilie, iar distribuirea este în curs.

Franța: Mélenchon candidează pentru 2027

În Franța, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a anunțat că va candida pentru a patra oară la președinție în 2027, într-un interviu acordat postului TF1. El a motivat decizia prin amenințările unui „război generalizat”, schimbări climatice spectaculoase și o criză economică și socială iminentă. Mélenchon a afirmat că programul său economic de stânga radicală poate contracara partidul de extremă dreaptă Rassemblement National, reprezentat fie de Marine Le Pen, fie de Jordan Bardella, care înregistrează rezultate bune în sondaje. „Ceea ce divizează cel mai mult unitatea poporului francez sunt privilegiile și rasismul”, a spus el. Anunțul vine după ce la ultimele alegeri prezidențiale, Mélenchon promisese să se retragă pentru a lăsa locul tinerilor. El s-a clasat pe locul trei în 2022, în spatele lui Le Pen și a președintelui Emmanuel Macron, care nu mai poate candida pentru un al treilea mandat conform Constituției.

Perspective pentru 2027: test bugetar și alianțe politice

Anul 2027 se conturează ca un punct de cotitură pentru România și pentru scena internațională. Pe plan intern, interdicția privind privatizările și reforma salarizării vor testa capacitatea guvernului de a menține echilibrul bugetar în condițiile reducerii fondurilor europene. Ministrul Finanțelor a reiterat că deciziile privind majorările salariale vor fi luate strict în funcție de sustenabilitatea fiscală, iar proiectul de lege va fi finalizat doar după stabilirea plafonului bugetar. În același timp, disputele politice din coaliție riscă să întârzie și mai mult reformele asumate prin PNRR. Pe plan extern, lipsa finanțării americane pentru Ucraina și candidatura lui Mélenchon în Franța adaugă incertitudini suplimentare, în timp ce România încearcă să-și consolideze poziția într-un context geopolitic volatil.

Pe scurt

• Senatul a interzis înstrăinarea acțiunilor de stat până la 31 decembrie 2027, cu excepții limitate, în urma unui proiect PSD-AUR.
• Reforma salarizării unitare este amânată până la stabilirea unui plafon bugetar sustenabil, pentru a evita greșelile din trecut.
• Premierul Bolojan și PSD sunt în conflict pe tema vânzării de acțiuni minoritare, acuzându-se reciproc de minciuni și lipsă de consultare.
• SUA nu alocă fonduri pentru Ucraina în bugetul 2027, cerând Europei să preia o parte mai mare din povara financiară.
• Jean-Luc Mélenchon va candida la președinția Franței în 2027, invocând amenințări globale și inegalități sociale.
• Anul 2027 reprezintă un test major pentru echilibrul bugetar al României, pe fondul scăderii fondurilor europene.